nightflight license

(e, ca sa vezi…) ce-mi plac mie oamenii care viseaza in mod recurent ca zboara si li se pare absolut glamorous, ravasitor. inaltator. la figurat. interesant. o, da. (nu este, by the way. deloc. eu am absolvit scoala de visatori de zboruri prin 1999.) oful asta (tasnit prin nu stiu ce crevasa a memoriei discutiilor care ar putea fi interesante dar rateaza cu platitudini de genul visez ca stiu dintotdeauna sa zbor, primul sarut a fost peste masura de delicat, in adolescenta beam cu nemiluita si fumam psihotic) se adauga listei lungi (si incrancenate in permanenta-i extindere) ce contine toate ofurile si oftaturile ironice emise (is that the right verb?) in timp ce citesc bloguri cretin-pretentioase-anacronice (multe dintre ele ale unor copii batrani si foarte patetici, de varsta mea, sau, fereasca sfantul, mai tineri, genul wonder-kid-monsters, al caror exponent perfect ar fi cristian whatever, purtat prin emisiuni sforaitoare gen nasul, sau, in the 90s, pe la talkshowurile de "late-night", predecesoare otv-ului, prezidate de paunescu), bloguri angajate-n politica incorecta a facerii de lumina-n presupusele creiere ignorante ale natiunii emo- in care suntem, prin mijloace subversive si articole pline de greseli gramaticale, aproape convinsi ca traim- bloguri autosuficiente , ce se vor pline de intelepciune (o mare cantitate extrasa din cele mai indoielnice surse naturale sau livresti, pacat ca nu exista protectia consumatorului si la nivelul asta, desi, imi asum naivitatea urm asertiuni, da i can't help it, cu siguranta ar degenera intr-un soi de cenzura clasica si marsava, dar asta nu-i treaba mea), bloguri de rahat care ma fac sa-mi para rau ca traiesc in sec 21, atita vreme cat multi dintre astia nascuti pe la final de era comunista fac excursii constante-n retorica si prejudecatile trecutului caruia, la data nasterii lor, omenirea ii intorcea (pt cat timp, i wonder) spatele.