.jpg)
Gafele anului 2022: „Avem şi noi proştii noştri” ● Mircea Cărtărescu: Nu vreau să ajung popular în lume și să vând milioane de exemplare. Dac-aș fi dorit-o, aș fi plecat de mult ● Fiscul din Iași a prins un gigant austriac care își diminua profitul prin contracte intragrup de zeci de milioane de lei ● Blestemul multinaționalelor. Ce au în comun Cluj-Napoca și Dublin sau cum bunăstarea poate aduce și sărăcie ● Cât de mare a fost influența propagandei ruse în România anul trecut ● Cercetările savantului român Sergiu Pașca, incluse în primele 10 realizări științifice mondiale ale anului 2022 ● De ce nu s-a prăbușit economia Rusiei în 2022, cum anunțau experții ● Accidentul din Pasajul Unirii. Cine va plăti pentru victime și cât pot primi răniții și familiile celor decedați? ● China va revendica teritorii de pe Lună, dacă va câștiga noua cursă spațială, avertizează șeful NASA.
Gafele anului 2022: „Am avut şi noi proştii noştri. Şi încă îi avem”
Cea mai mare gogomănie a anului s-a înregistrat tot la Bobotează. Întoarsă de la slujbă, o profesoară pensionară din Galaţi a găsit în cutia poștală o notificare trimisă de Apă Canal care i-a dat fiori reci. Conform documentului, murise!, dar tot dânsa trebuia să meargă urgent la Apă Canal ca să clarifice soarta contractului rămas, prin decesul ei, fără titular. În caz contrar, urma să-i fie sistată furnizarea apei.
Mircea Cărtărescu: Nu vreau să ajung popular în lume și să vând milioane de exemplare. Dac-aș fi dorit-o, aș fi plecat de mult
Din declarațiile lui Mircea Cărtărescu:
Când mă întorc în țară mă simt bine: sunt iarăși acasă.
Lecția ucrainenilor (orice se va mai întâmpla de-acum încolo) este că trebuie să faci față răului, oricât de disproporționat ar fi el. Și cu cât el pare mai brutal și mai inuman, cu atât rezistența trebuie să devină mai mare.
Vargas Llosa a fost unul dintre marii eroi ai tinereții mele și n-am visat niciodată să-l întâlnesc mai mult decât în cărțile lui. Când m-am văzut față-n față cu el, am avut un straniu sentiment de realitate distorsionată: așa ceva nu putea să se întâmple.
Am încredere că mintea mea, deși nu știe cum să scrie o carte, poate s-o scrie.
Nu știu, și nici nu mă preocupă în vreun fel, cât de vizibilă e literatura română în străinătate. Eu nu împart literatura pe națiuni.
Fiscul din Iași a prins gigantul austriac Egger că își diminua profitul prin contracte intragrup de zeci de milioane de lei
În urma unui control derulat în perioada 2018-2019 la firme din România ale grupului austriac de producție de mobilă, parchete și pardoseli Egger, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași a decis să le oblige la obligaţii fiscale de plată de 3.363.754 lei, reprezentând impozit pe profit stabilit suplimentar şi 4.306.181 lei, reprezentând TVA stabilit suplimentar – în total, circa 7,7 milioane de lei. Perioada verificată a fost octombrie 2013-decembrie 2018. Egger a achitat banii, iar apoi s-a adresat Curții de Apel Suceava, solicitând anularea deciziei și returnarea banilor, plus plata dobânzilor aferente sumelor stabilite cu titlu suplimentar și dobânzi calculate de la data achitării acestor sume de către aceasta şi până la data restituirii/compensării lor de către Direcția de Finanțe.
Blestemul multinaționalelor. Ce au în comun Cluj-Napoca și Dublin sau cum bunăstarea poate aduce și sărăcie
Se spune că „la Cluj e altfel”. Cel mai mare oraș al Transilvaniei este un caz unic în România, plin de studenți și absolvenți cu slujbe bine plătite, cu chirii scumpe și cafea de specialitate. Dar nu este unic în Europa.
Și la Dublin, în capitala Irlandei, s-au strâns studenți și corporatiști (nu doar elite naționale, dar și experți din întreaga lume), chiriile au devenit scumpe, la fel și cafeaua de specialitate. Acest val a început mai repede și a lovit mai tare în orașul irlandez, care acum suferă în urma propriului succes nesustenabil.
Oamenii de rând din Dublin nu-și mai permit să locuiască în propriul oraș, fiind dați la o parte de angajați de la Google sau Microsoft, plătiți de două, trei, cinci, șapte ori mai mult decât ei, scrie Europa Libera.
Cât de mare a fost influența propagandei ruse în România anul trecut
Fosta senatoare AUR Diana Șoșoacă este unui dintre aceștia. Ei i se alătură o altă serie de politicieni apropiați Alianței pentru Unirea Românilor.
Ei nu au promovat mesaje de susținere a Moscovei sau au războiului, dar au avut multe narative de contestare a ajutorului dat de Uniunea Europeană sau cel acordat de România refugiaților, au cerut ca România să profite de conflict pentru a-și atinge obiectivele revizioniste sau au contestat capacitatea Ucrainei de a sta parte în acest război sau existența statală.
Pe influencerii din această zonă îi leagă deopotrivă susținerea, pe perioada pandemiei, a narativelor anivaccin sau antiautoritate, scrie Europa Liberă.
Cercetările savantului român Sergiu Pașca, incluse în primele 10 realizări științifice mondiale ale anului 2022
Cercetările realizate de savantul Sergiu Pașca s-au impus ca fiind printre cele mai relevante 10 performanțe științifice ale anului 2022, la nivel mondial, într-un clasament al revistei „The Week”. Injectarea de celule umane în creierul șobolanilor pentru a studia tulburările psihice, realizată de echipa de cercetători de la Universitatea Stanford din SUA, coordonată de Sergiu Pașca, se află pe locul 9 în acest top.
Înainte au fost plasate fuziunea nucleară care a produs pentru prima dată mai multă energie decât a consumat, telescopul James Webb, realizarea unui vaccin universal sau schimbarea traiectoriei unui asteroid. Descoperirea realizată de Sergiu Pașca se află înainte de o altă realizare importantă: obținerea de embrioni în laborator fără a utiliza ouă sau spermă, scrie Adevărul.
De ce nu s-a prăbușit economia Rusiei în 2022, cum anunțau experții, și ce o așteaptă în 2023
Profesorul Oleg Itskhoki, de la Universitatea din California, a explicat pentru Meduza că acest lucru nu s-a întâmplat pentru că autoritățile ruse au introdus măsuri fără precedent pentru a lăsa o cantitate maximă de valută în interiorul țării și pentru a opri asaltul asupra băncilor. Iar până la sfârșitul lunii martie, a devenit clar că afluxul de venituri din exporturi este atât de mare, încât este suficient pentru a acoperi toate nevoile în valută. Acest lucru a fost facilitat de faptul că, în primele luni ale invaziei ruse, sancțiunile abia dacă au afectat exportul de hidrocarburi: doar Statele Unite au impus un embargo asupra petrolului rusesc, dar livrările acolo erau deja mici, în timp ce Uniunea Europeană a continuat să cumpere petrol și gaze rusești, scrie Libertatea.
Accidentul din Pasajul Unirii. Cine va plăti pentru victime și cât pot primi răniții și familiile celor decedați?
Societatea de asigurări Ydrogios Isurance&Reinsurance va trebui să achite depăgubiri pentru vătămările corporale și decesul survenit în urma accidentului rutier întâmplat săptămânile trecute în Pasajul Unirii, relevă datele consultate de Economica. Societatea este înregistrată în Cipru, dar are cea mai importantă activitate în Grecia, principalul produs vândut fiind chiar asigurările auto, mai ales RCA.
Condiția ca daunele să fie plătite de către asigurător este ca șoferul autocarului să fie considerat vinovat de accident. De gestionarea daunei în România ar trebui să se ocupe Imperial Claims Services, o societate specializată în regularizarea daunelor, care a fost desemnată de asigurătorul grec drept corespondent pentru România în cadrul sistemului Carte Verde, scrie Economica.
China va revendica teritorii de pe Lună, dacă va câștiga noua cursă spațială, avertizează șeful NASA
Fost astronaut, șeful Agenției Spațiale Americane este de părere că SUA se află într-o „nouă cursă spațială cu China” și a avertizat că o „victorie” a statului asiatic ar putea duce la faptul ca această țară să pretindă să „dețină” zone vaste de pe Lună, „pentru a-i controla resursele”. Nelson a avertizat că este foarte posibil ca China „să delimiteze zonele cele mai bogate în resurse de pe suprafața lunară, dacă își va stabili prima prezența acolo”. „Este un fapt că suntem într-o cursă spațială. Și ar fi bine să avem grijă ca astronauții chinezi să nu meargă pe Lună sub masca cercetării științifice și să ajungă să spună: «Stați afară, suntem noi aici, acesta este teritoriul nostru»”, a declarat Nelson, potrivit Libertatea.
Interceptările realizate de serviciile de informații ar putea fi din nou folosite ca probe în procesul penal
Ministerul Justiției propune, în proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală, ca înregistrările efectuate de serviciile de informații să poată fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal, inclusiv în cazul infracțiunilor de corupție, deși Curtea Constituțională a declarat, în urmă cu doi ani, neconstituțională o prevedere similară din CPP.
Totuși, Curtea a lăsat atunci o portiță Guvernului pentru o reglementare ulterioară, arătând în motivarea deciziei că „prin simpla reglementare a posibilității conferirii calității de mijloc de probă acestor înregistrări, fără crearea cadrului adecvat care să confere posibilitatea contestării legalității acestora, legiuitorul a legiferat fără a respecta cerințele de claritate și previzibilitate”, scrie PressHub.
